miércoles, 11 de marzo de 2015

Poesía: Nusco, paesu miu

Nuscu, paesu miu!
Ti penzu, Nuscu, 'ncopp'a sta muntagna,
stu coru miu ti cerca e vola a tte;
mmiez'a ru vverdu ri questa campagna,
bellu e ggintilu, pari nu buchè.
Paesu miu, pu mme si' sempu tu
ricordu e nustalgìa ri ggiuvintù.
Tu ri la "Verde Irpinia",
Nuscu, si' pperla rara,
ti tengu int'a quest'anuma,
oj terra mia cchiù cara.
Si sto luntanu, cririmi,
mi smaniu, sai pucchè?
Ti penzu, ti disideru,
ti chiamu e vogli a tte!
Nu "cantucciu ri luci" è stu paesu,
è nu ciardinu ri sempricità,
è stu populu affabbele e curtesu
quannu lu tratti cu sincerità.
Si 'stu paesu miu canusci tu,
oj furastì, nun ti lu scuordi cchiù!

 Poesia da: Agostino Astronomica

No hay comentarios:

Publicar un comentario